[vc_row][vc_column][vc_column_text]
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
FLUOROZA DENTARĂ
Este definită ca o hipomineralizare permanentă a dintelui, rezultată dintr-un aport excesiv de fluor. Ea apare pe perioada formării dinților și se manifestă prin apariția unor pete albe sau maronii pe dinți. Cel mai des este întâlnită fluoroza dentară la copii.
Studiile efectuate în trecut au demonstrat că fluorizarea apei poate reduce numărul cariilor la dinții temporari cu cel mult 60%, iar la dinții permanenți cu aproape 35%. Fluorizarea apei constă în ajustarea concentrației naturale de fluor din apele cu un conținut insuficient până la nivelul recomandat pentru o stare de sănătate optimă. Adăugarea de fluor în apă nu afectează calitatea acesteia.
DE CE APARE FLUOROZA DENTARĂ?
Fluoroza este o afecțiune estetică și nu o boală. Adesea, aceasta este atât de ușoară încât nu poate fi detectată decât de catre un medic stomatolog.
Cele mai multe cazuri de fluoroză apar la copiii care au luat diferite suplimente de fluor sau au folosit și înghițit paste de dinți cu fluor, deși apa potabilă era deja fluorizată.
Pastele de dinți cu fluor utilizate la vârste mici (sub 3 ani) reprezintă un factor de risc pentru apariția fluorozei dentare, mai ales în zonele în care apa potabilă este fluorizată. Riscul apariției fluorozei este direct proporțional cu cantitatea de fluor înghițită în timpul periajului. Pentru că prevenirea reprezintă cea mai simplă cale de tratare a unei afecțiuni, părinții ar trebui să supravegheze cu atenție periajul copiilor. Nu trebuie să se exagereze cu cantitatea de pastă de dinți folosită și copilul trebuie învățat să nu o înghită. Deși pot fi afectați de fluoroză atât dinții temporari cât și cei permanenți, în condițiile în care ingestia de fluor este uniformă, dinții permanenți tind să fie mai des afectați decât cei temporari.
Exista 2 forme de fluoroză dentară:
– Fluoroza ușoară: apariția unor mici pete gălbui sau albicioase pe suprafața dinților.
– Fluoroza severă: caracterizată prin apariția unor pete mai mari de culoare maro și/sau decolorarea smalțului. Fluoroza severă poate afecta și alte organe (de exemplu, oasele)
TERAPIA FLUOROZEI DENTARE
În funcție de severitatea afectării prin fluoroză, tratamentul constă în:
– îndepărtarea prin slefuire a stratului extern hipomineralizat de smalț până în țesut sănătos
– restaurarea suprafeței dentare cu materiale adezive, cu fațete ceramice sau compozite, sau cu coroane de înveliș.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]